Obiective și direcții sțiințifice prioritare de urmat în viitor
Pentru următoarea perioadă, unitatea își propune să continue activitățile din cadrul obiectivelor majore specifice și să dezvolte în timp noi activități în vederea soluționării problemelor existente și a celor care apar în agricultura zonei. Obiectivele majore în domeniul ameliorării plantelor sunt reprezentate de crearea de genotipuri competitive și de producere de sămânță din categorii biologice superioare.
Creșterea eficientei economice a culturilor de grâu de toamnă, secară, orzoaică de primăvară, porumb și cartof se va realiza prin crearea de genotipuri superioare prin îmbunătățirea anumitor însușiri a acestora, capabile să contracareze sau chiar să anihileze acțiunea limitativă a unor factori de mediu mai puțin favorabili, atac de boli și dăunători și alte însușiri de rezistență nesatisfăcătoare.
Prin procesul producerii de semințe sa va urmări asigurarea unor cantități de înaltă valore biologică care să satisfacă solicitările cultivatorilor din zona de acoperire. O atenție deosebită sa va acorda promovării în sistemul producerii de semințe și a unor genotipuri create de unități din țară și străinătate.
Crearea de noi genotipuri se va realiza prin activități ce se vor desfășura în următoarele direcții specifice ale echipei de ameliorare a plantelor:
– la grâul de toamnă lucrările de ameliorare vor fi orientate cu prioritate în direcția îmbunătățirii rezistenței la atacul bolilor, în primul rând la făinare, septorioză, rugina galbenă, rugina brună și fuzarioză. Această prioritate este impusă de condițiile optime pe care le oferă zona noastră dezvoltării, aproape anual a unui spectru larg de boli criptogamice foarte virulente care reduc frecvent producția cu până la 50% și depreciază mult calitatea acesteia. În paralel se vor urmări scurtarea taliei plantelor, sporirea precocității și îmbunăttirea rezistenței la încolțirea în spic.
– la orzoaica de primăvară, cercetările se vor orienta pe lângă sporirea capacității de producție și stabilității acesteia și spre îmbunătățirea însușirilor de industrializare, totodată se va intensifica presiunea de selecție în privința îmbunătățirii rezistenței la bolile specifice: helmintosporioza, septorioză și rugini.
– la porumb, care în zona Sucevei se apropie de limita nordică a culturii pentru țara noastră, există condiții speciale de temperatură și umiditate ceea ce fundamentează ecologic necesitatea ameliorării formelor extratimpurii și foarte timpurii tocmai în această parte a țării. Strategia ameliorării porumbului pentru asemenea zone va prevedea crearea de hibrizi de mare producție cu plasticitate ecologică, cu rezistentă asigurată la temperaturi scăzute în primăvară și mai ales cu o perioadă de vegetație scurtă și cu o rezistență genetică la boli și dăunători. Se vor continua lucrările specifice de ameliorare în direcția atenuării, la nivel genetic, a unor corelații antagoniste existente între unele procese, astfel încât genotipurile de porumb create să se apropie cât mai mult de ideotipul propus.
– cercetările privind ameliorarea cartofului se vor orienta spre îmbunătățirea precocității, capacității fotosintetice și valorificării superioare a îngrășămintelor, care pe fondul rezistenței la boli, viroze și dăunători, să ofere condiții de realizare unor genotipuri capabile să ofere producții mari și constante. Prezenta dominantă a unor factori restrictivi dictează necesitatea măririi presiunii de selecție în sensul obținerii unor genotipuri cu precocitate evidența de tuberizare în stadiul timpuriu de vegetație astfel încât până la 10-15 iulie să acumuleze 75-80% din producția totală.
Un alt obiectiv major în domeniul ameliorării plantelor îl constituie menținerea colecției de germoplasmă din patrimoniul unității și îmbogățirea acesteia prin schimburi reciproce cu diferite instituții. Menținerea acestei germoplasme va folosi în continuare în procesul de ameliorare ca surse importante de material inițial.
Pentru promovarea noilor creații ale unității se va acorda o atenție deosebită înregistrării acestora în rețeaua națională ISTIS în vederea obținerii de brevete de invenție.
În domeniul agrofitotehniei, cercetările se vor orienta către două direcții prioritare: optimizarea sitemului de fertilizare încât să asigure niveluri superioare de producție fără a afecta mediul ambiant si continuarea experientelor de lunga durata cu ingrasaminte. Se vor intensifica studiile privind relația sol-plantă, modificări majore apărute–urmare a aplicării diferitelor doze de îngrășăminte timp de peste 50 de ani.
La plantela furajere cercetările vor urmări lărgirea sortimentului de specii în funcție de zonele de cultură și concentraterea anunitor specii de animale și găsirea unor noi posibilități de folosire a îngrășămintelor minerale și organice pentru obținerea unor produse ecologice. Preocupările se vor orienta și spre îmbunătățirea pajiștilor naturale prin aplicarea unor măsuri agrofitotehnice și găsirea unor modalități de exploatare rațională a acestora cu animale în vederea obținerii unor producții ecologice.
În domeniul protecției plantelor cercetările vor urmări perfecționarea tehnologiilor de prevenire și combatere a patogenilor și dăunătorilor din culturile de cereale, plante tehnice și furajere în scopul creșterii eficacității tratamentelor, evitarea apariției fenomenului de rezistență la pesticide și reducerea riscului de poluare a mediului înconjurător.
Presiunea deosebit de ridicată a agenților patogeni în această zonă impune intensificarea cercetărilor privind atenuarea efectelor distructive cauzate de evoluția acestora. O atenție deosebită se va acorda asigurării calității producției în condiții de presiune patogenică sporită prin perfecționarea unor secvențe tehnologice de protecție a plantelor. O altă direcție prioritară de cercetare va consta în implementarea insecticidelor bioraționale în managementul integrat al dăunătorilor în vederea păstrării biodiversității ecosistemelor agricole.
Se vor continua cercetările privind elaborarea unor strategii de combatere a dăunătorilor la cultura cartofului prin diferite metode neconvenționale (folosirea metaboliților extrași din plante autohtone și a bioinsecticidelor comerciale) în scopul obținerii de tuberculi de cartof în sistem organic.
O altă direcție de cercetare o reprezintă adaptarea rapiţei de toamnă la condiţiile de stres biotic şi abiotic, precum şi optimizarea tehnologiei de cultură în vederea extinderii arealului acetei specii. Se va urmări influența sistemelor tehnologice în reducerea inputurilor pentru optimizarea raporturilor energetice şi maximizarea profiturilor.
În vederea promovării soiurilor românești și străine de cartof, la centrul Pojorâta se vor continua cercetările privind testarea rezistenţei la Râia neagră a unor noi linii si soiuri în condiţii de câmp prin infecţie naturală şi condiţii de laborator prin infecţie artificială.
