Centrul pentru cercetări agricole Pojorata

Aproape de Municipiul Câmpulug Moldovenesc, pe şoseaua naţională ce duce spre Municipiul Vatra Dornei, funcţionează Centrul de Cercetări Agricole Pojorâta. Din  anul 1950, centrul a funcționat sub denumirea de „Centrul de combatere a râiei negre la cartof”, subordonat Institutului de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti până în anul 1968, când a trecut sub administraţia Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava, sub aceiaşi denumire şi având ca activitate – Testarea rezistenţei la râia neagră produsă de ciuperca Synchytrium endobiticum, a liniilor noi de cartof care parcurg procesul de amelioare şi a noilor soiuri autohtone şi străine de cartof.  Din anul 1980, de „Centrul de combatere a râiei negre la cartof,, devine  ,,Centrul de Cercetări pentru Agricultura zonelor montane, cu următoarele direcţii:

1.Testarea rezistenţei la Râia neagră a liniilor noi de cartof care parcurg procesul de ameliorare şi a noilor soiuri de cartof autohtone şi străine cultivate în ţara noastră

Râia neagră a cartofului, este una dintre cele mai păgubitoare boli, pierderile de producţie la soiurile cu sensisibilitate foate mare cât şi în anii favorabili dezvoltării ciupercii, pot ajunge până la 80-100%. Activitatea de cercetare a rezistenţei la râia neagră în ţara noastră se face numai la S.C.D.A Suceava, Centrul  Pojorâta, singura locaţie din ţara noastră cu o asemenea activitate. Centrul  se află într-o zonă ecologică foarte favorabilă pentru dezvoltarea agentului patogen, și dispune de o solă puternic infestată cu akinetosporangii ciupercii, destinată numai acestui scop, unde cercetările se fac în condiţii de câmp prin infecţie naturală.

Din anul 1968 şi până în prezent  la Centrul de Cercetări Agricole Pojorâta s-au testat peste 70.000 genotipuri de cartof în condiţii de câmp prin infecţie naturală şi peste 6 000 de linii în condiţii de seră şi laborator prin infecţie arificială.

Centrul de Cercetări Agricole Pojorâta, este singura locaţie din ţara noastră unde se execută testarea rezistenţei la râia neagră, produsă de Synchytrium endobioticum, a noilor genotipuri de cartof create de laboratoarele de amelioare a cartofului şi a materialului provenit din import

Obiective:

– Cercetări privind rezistenţa noilor soiuri de cartof create în ţara noastră, a   soiurilor provenite din import cât şi a liniilor în curs de ameliorare în diferite descendenţe, la patotipul comun D₁ de Synchytrium endobioticum

– Cercetări privind depistarea noilor rase fiziologice de râie neagră, mult mai agresive faţă de rasa iniţială D1,  capabile să infesteze soiurile declarate rezistente la patotipul comun,  în codiţii de câmp prin infecţie naturală şi condiţii de laborator prin infecţie artificială ;

. Determinarea mecanismului de rezistenţă a cartofului la infecţia cu akinetosporangii patogenului prin analize biochimice ;

– Cercetări privind cazurile rare de atac al ciupercii Synchytrium endobioticum pe tulpini, frunze, flori şi bace, cu urmărirea posibilităţilor de dezvoltare a tumorilor canceroase şi pe rădăcini.

2.Stabilirea tehnologiilor de cultură la speciile care se pretează condiţiilor ecologice ale zonei de munte

Obiective:

-Îmbunătățirea unor secvente tehnologice pentru plantele care se cultivă în zona montană și premontană cu scopul reducerii imputurilor și maximizarii producției.

3 .Colectarea şi conservarea materialului genetic la specia Vicia faba L., pentru  necesitatea cunoaşterii şi a utilizării în procesul de ameliorare a unui fond genetic cât mai mare

Obiective:

– Crearea unor soiuri cu potenţial biologic de producţie de peste 3800 kg/ha, cu un conţinut de 31-33% proteină în seminţe. În ceea ce priveşte ameliorarea capacităţii productive, s-a avut în vedere îmbunătăţirea elementelor de productivitate – genotipuri de bob cu numărul mediu de păstăi pe plantă peste 12, numărul mediu de boabe în păstaie peste 3 şi greutatea  1000 boabe peste 900 g.

-Ameliorarea calităţii, s-a axat pe sporirea conţinutului de proteină din seminţe precum şi îmbunătăţirea calităţii proteinei prin obţinerea unei balanţe mai bune a aminoacizilor, astfel încât la unitate de suprafaţă să se realizeze peste 1000 kg proteină brută .

-Ameliorarea rezistenţei la cădere şi scuturare care reprezintă o condiţie obligatorie în crearea soiurilor de bob adaptate la condiţiile de recoltare mecanizată, caz în care s-a avut în vedere şi înălţimea de inserţie a primei păstăi (peste 15 cm) cu perioadă scurtă de vegetaţie (120-125 zile)  şi coacere uniformă.

– Ameliorarea  rezistenţei la boli, a avut în vedere crearea unor genotipuri cu  rezistenţă bună la bolile produse de ciupercile Botrytis fabae, Uromyces f. şi Ascochyta f.

Soiuri omologate:

Denumirea creației	Anul omologării	Autor
Montana	2000	Saghin Gheorghe
Moldovița	2004	Saghin Gheorghe