Localizare
Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava este situată în zona de vest a orașului Suceava, în partea de N-V a podișului cu același nume, având următoarele coordonate: 47o 39” latitudine nordică și 26 o l5” longitudine estică.
Geomorfologie
Localitatea Suceava, pe raza căreia se află Stațiunea este așezată pe versantul drept al raului Suceava, care are o expozitie estică. Terenul stațiunii ocupă treimea inferioară a versantului drept al râului Suceava. Neuniformitatea reliefului este determinată de existența unor pârâie care fragmentează terenul sub formă de cupolă cu o expoziție nordică și înclinații diferite. Văile sunt înguste, iar versanții acestora au diferite expoziții și înclinații fiind afectați de eroziune și alunecare. În geneza solurilor, rocile joacă un rol important, astfel alternanțele de strate permeabile și impermeabile determină existenta pânzelor de ape freatice suspendate. Acest fapt constituie cauza principală a fenomenelor geologice superficiale care afectează suprafețe întinse din Podișul Sucevei ca: alunecări de teren, băltiri, unele din aceste fenomene întâlnindu-se si pe teritoriul Statiunii.
Solul Stațiunii Suceava se încadrează în clasa solurilor molice, tipul de sol fiind cernoziom cambic, evoluat dintr-un sol de pajişte. Acest tip de sol ocupă cea mai mare suprafaţă din terenul Staţiunii (44 %). Fizic, acest tip de sol se prezintă cu o textură ce variază de la luto – nisipoasă mijlocie, la luto – argiloasă medie (atât la suprafaţă cât şi la nivelul orizontului A/B). Pe acest tip de sol aprovizionarea cu fosfor accesibil este slabă (5 – 10 ppm / 100 g. sol), aprovizionarea cu potasiu accesibil este bună (100 – 130 ppm / 100 g. sol), iar mobilizarea azotului şi capacitatea de nitrificare sunt bune.
Regimul termo-hidric
Sub aspect climatic Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava este cantonată în zona subumedă (570 mm) şi răcoroasă (7,5ºC) a ţării, cu evidente influenţe, în sezon estival, ale climatului stepic. Ca urmare a acestei influenţe frecvenţa anilor secetoşi se apropie de 20%, iar a celor normali (pluviometric) nu depăşeşte 31%. Apariţia primelor îngheţuri este posibilă începând cu 1 octombrie, iar pericolul ultimilor îngheţuri se poate prelungi până la 15 aprilie (în medie 115 -135 zile). Pericolul brumelor timpurii ameninţă culturile agricole la sfârşitul lunii septembrie, iar brumele târzii pot fi prezente şi la începutul lunii mai.
Radiația solară globală variază între 112 – 116 kcal/cm2/an, durata de strălucire a soarelui este în medie de 1900 ore, din care 1360 ore revin sezonului cald; nebulozitatea medie anuală 5,8 cu valoare maximă de 6,9 în decembrie. Temperatura medie anuală oscilează în jur de 8 °C, media lunară în ianuarie – 4,5 °C, în aprilie de 8,5 °C, în iulie de 1 8.5 °C, în octombrie 8,3 °C.
Temperaturile medii diurne depășesc 0 °C în prima decadă a lunii martie și coboară sub aceste valori în prima decadă a lunii decembrie; între aceste limite temperaturile au valori pozitive, din care în 160 – 170 zile depăşesc 10 °C.
Temperaturile maxime absolute ajung la 38 °C, iar cele minime absolute coboară sub -31 °C, realizându-se astfel amplitudini de 69 – 70 °C. În 60 – 80 de zile temperatura maximă depășește 26 °C, din care 10 -15 zile sunt tropicale.
Vânturile predominante sunt cele dinspre nord-vest și nord-est care iarna pot depăsi viteza de 40 km/s. Influența maselor de aer dinspre sud sau vest are frecvența redusa.
Precipitațiile medii anuale oscilează între 550 – 650 mm, din care între 55 – 58% se produc în intervalul mai – august.
Dintre fenomenele atmosferice deosebite care se produc in Podișul Sucevei mentionăm: grindina, roua, ceața și bruma. Grindina însoțește ploile torențiale, este specifică anotimpului cald și se produce în Pod. Sucevei cu o frecvență de 1,5 zile pe an. Roua se formează în nopțile senine și liniștite din anotimpul cald și se înregistrează în medie, anual între 50 și 100 zile cu rouă.
Ceața are o densitate maximă noaptea și mult mai redusă ziua. În timpul anului are o frecvență mai mare în sezonul rece și mult mai redusă în sezonul cald. Numărul zilelor cu ceață este mai mare de 40 într-un an.
Începând cu luna septembrie vremea se răcește pronunțat. La sfârșitul acestei luni, frecvența temperaturilor medii zilnice de l0o C se reduc foarte mult și apar condițiile favorabile căderii brumelor timpurii de toamnă.
Bruma este un fenomen specific sezonului de toamnă și primăvara. Înregistrează o frecvență lunară maximă în noiembrie (3 -5 zile în partea înaltă a podișului și 7 – 8 zile pe văile principale). În medie, numărul zilelor cu bruma intr-un an oscilează între 10 – 30 zile.
